L01XE13 În vigoare

Protocol terapeutic corespunzător poziţiei nr. 164, cod (L01XE13): DCI AFATINIBUM I. Definiţia afecţiunii - Neoplasm pulmonar altul decât cel cu celule mici (NSCLC) Afatinibum este indicat ca monoterapie pentru tratamentul pacienţilor adulţi netrataţi anterior cu INHIBITORI de tirozinkinaza (TKI) la pacienţii cu NSCLC avansat local sau metastatic, la care s-a pus în evidenta mutaţia activatoare genei Receptorului Factorului de Creştere Epidermal (EGFR). II. Criterii de includere: a) vârstă >18 ani b) diagnostic histopatologic de adenocarcinom pulmonar stadiul IV c) mutaţie activatoare a genei receptorul factorului de creştere epidermal (EGFR) prezentă d) fără tratament sistemic anterior pentru boală avansată cu inhibitori de tirozin kinaza ai EGFR Nota: 1) Chimioterapia anterioară adjuvantă sau neoadjuvantă este permisă dacă ultimul ciclu a fost administrată cu peste 6 luni în urmă. 2) Chimioradioterapia pentru boala locoregional avansată este de asemenea permisă dacă ultima administrare a chimioterapiei sau radioterapiei a fost cu peste 6 luni în urmă. 3) Dacă s-a întârziat determinarea mutaţiei EGFR activatoare şi pacientul avea o stare generală care nu permitea amânarea tratamentului, se poate începe tratamentul cu citostatice şi ulterior la detectarea mutaţiei să se treacă la administrarea de Afatinibum. III. Criterii de excludere: 1. hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare din excipienţi 2. insuficienţă renală severă (nu se recomandă tratamentul cu Afatinibum la pacienţii cu RFG < 15 ml/min/1,73 mp sau la cei dializaţi) 3. insuficienţă hepatică severă 4. boală pulmonară interstiţială 5. afectare gastrointestinală semnificativă sau recentă cu diaree (de exemplu boala Crohn, sindrom de malabsorbţie, sau sindrom diareic indiferent de etiologie) 6. infarct miocardic acut, angină instabilă în ultimele 6 luni, aritmii necontrolate, insuficienţă cardiacă clasa III sau IV NYHA 7. alăptarea, sarcina. Atenţionări: 1. În cazul în care trebuie administraţi inhibitori de P-gp, administrarea acestora se va face decalat, de exemplu doza de inhibitor P-gp trebuie administrată cât mai târziu posibil după administrarea dozei de Afatinibum. Aceasta înseamnă de preferat la 6 ore (pentru inhibitorii P- gp administraţi de două ori pe zi) sau 12 ore (pentru inhibitorii P-gp administraţi o dată pe zi) după administrarea Afatinibum. 2. Trebuie utilizate metode contraceptive adecvate în timpul tratamentului cu Afatinibum şi timp de cel puţin 1 lună după ultima doză. IV. Tratament Doza recomandată şi mod de administrare: Doza zilnică recomandată iniţial este de 40 mg o dată pe zi. Acest medicament trebuie administrat fără alimente. Nu trebuie consumate alimente cel puţin 3 ore înainte şi cel puţin 1 oră după administrarea acestui medicament În cazul în care este omisă o doză, aceasta trebuie administrată în aceeaşi zi, imediat ce pacientul îşi aminteşte. Cu toate acestea, în cazul în care este programat ca următoarea doză să fie administrată în interval de 8 ore, se va renunţa la doza omisă. Pacienţii vârstnici (cu vârsta ≥ 65 ani): Nu se recomandă ajustări ale dozei pentru pacienţii vârstnici. Nu a fost observat un impact semnificativ al vârstei (interval: 28 ani - 87 ani) asupra farmacocineticii Afatinibum. Insuficienţă renală: Nu sunt necesare ajustări ale dozei iniţiale la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară sau moderată. Nu este recomandat tratamentul cu Afatinibum la pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance al creatininei < 30 mL/min). Insuficienţă hepatică: Nu sunt necesare ajustări ale dozei iniţiale la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară (Child Pugh A) sau moderată (Child Pugh B). Nu este recomandat tratamentul cu Afatinibum la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (Child Pugh C). Ajustări ale dozei: Poate fi luată în considerare o creştere a dozei până la un maxim de 50 mg/zi la pacienţii care tolerează o doză iniţială de 40 mg/zi (de exemplu absenţa diareei, erupţie cutanată tranzitorie, stomatită şi alte reacţii adverse de grad CTCAE >1) în primul ciclu de tratament (21 zile pentru NSCLC pozitiv la mutaţia EGFR). Doza nu trebuie crescută la unii pacienţi la care s-a redus anterior doza. Doza zilnică maximă este de 50 mg. Reacţiile adverse simptomatice (de exemplu diaree severă/persistentă sau reacţii adverse la nivelul pielii) pot fi gestionate cu succes prin întreruperea temporară a tratamentului şi reduceri ale dozei sau întreruperea permanentă a tratamentului cu Afatinibum, aşa cum este prezentat în tabelul următor: Tabel: Ajustarea dozelor în cazul reacţiilor adverse Reacţii adverse CTCAE3*a) Dozele recomandate Grad 1 sau Grad 2 Nu necesită întrerupere*b) Nu necesită ajustarea dozei Grad 2 (prelungită*c) sau intolerabilă) sau Grad > 3 Întrerupere până la Grad 0 sau Grad 1*b) Continuare cu reducerea dozei cu câte 10 mg*d) Notă *a) Criteriile de Terminologie Comună pentru Evenimente Adverse ale NCI *b) În caz de diaree, trebuie administrate imediat medicamente antidiareice (de exemplu loperamidă), iar administrarea acestora va continua în diareea persistentă până când diareea încetează. *c) > 48 de ore de diaree şi/sau > 7 zile de erupţie cutanată tranzitorie *d) Dacă pacientul nu tolerează 20 mg/zi, trebuie luată în considerare întreruperea permanentă a administrării afatinibum V. Criterii de reducere a dozei/întrerupere temporară/definitivă a tratamentului:  acutizarea sau agravarea simptomelor respiratorii impune întreruperea administrării medicamentului până la stabilirea diagnosticului; dacă este diagnosticată boala pulmonară interstiţială, trebuie întreruptă administrarea Afatinibum şi iniţiat tratamentul corespunzător.  apariţia diareei severe impune fie întreruperea temporară fie reducerea dozei fie întreruperea permanentă a tratamentului cu Afatinibum.  apariţia reacţiilor cutanate severe necesită fie întreruperea temporară a tratamentului fie reducerea dozei de Afatinibum.  dezvoltarea leziunilor buloase, pustuloase sau exfoliative severe impun întreruperea temporară sau permanentă a tratamentului cu Afatinibum  dezvoltarea insuficienţei hepatice severe, impune oprirea administrării Afatinibum  apariţia keratitei ulcerative, impune întreruperea temporară sau permanentă a tratamentului cu Afatinibum  reducerea fracţiei de ejecţie impune întreruperea temporară sau permanentă a tratamentului.  apariţia insuficienţei renale severe impune întreruperea definitivă a tratamentului cu Afatinibum (clearance al creatininei < 30 mL/min). VI. Perioada de tratament: Tratamentul va continua până la progresia bolii sau până la apariţia unei toxicităţi inacceptabile. VII. Monitorizarea tratamentului Pacienţii vor fi monitorizaţi:  imagistic (CT sau RMN sau PET)  periodic sau ori de câte ori este clinic indicat, pentru depistarea semnelor sau simptomelor de boală pulmonară interstiţială  periodic sau ori de câte ori este clinic indicat, pentru apariţia sau agravarea erupţiilor cutanate.  periodic sau ori de câte ori este clinic indicat, pentru apariţia reacţiilor adverse severe (ca de exemplu diaree, erupţii cutanate/acnee, paronichie şi stomatită) în special la pacienţii de sex feminin, la cei cu greutate mică şi la cei cu insuficienţă renală preexistentă  periodic pentru identificarea disfuncţiei hepatice.  periodic sau ori de câte ori este clinic indicat, pentru identificarea afectării cardiace [va fi evaluată inclusiv FE(VS)], la pacienţii cu factori de risc cardiovascular şi cei cu afecţiuni care pot influenţa FE(VS).  periodic sau ori de câte ori este indicat clinic pentru identificarea şi tratarea afecţiunilor oculare  periodic pentru detectarea insuficienţei renale. VIII. Prescriptori Iniţierea tratamentului se face de către medicii din specialitatea oncologie medicală. Continuarea tratamentului se face de către medicul oncolog sau pe baza scrisorii medicale de către medicii de familie desemnaţi.